Header, Home, Thoughts&Smiles

Jocuri. De copii. De adulti.

Ieri am iesit la joaca. Da, fix la joaca. Am zis bine.

Sunt adult in toata regula si am iesit la joaca. Aia de copii, nu de oameni mari.
Am iesit sa ma cocot pe gard si sa miros magnoliile, sa ma minunez de cladirile din jurul meu – cele pe care nu le mai vad demult cand trec pe langa ele, sa ma uit dupa pasari care se balanseaza pe cablurile de electricitate, dupa pisici care se ascund dupa flori, prin gradinile oamenilor. Am urmarit desene pe asfalt si am mancat inghetata in multe culori. (Yes! Ieri am sarbatorit cele 90 de zile fara zahar)

Cred ca in drumul nostru spre maturitate am pierdut inocenta, am pierdut curiozitatea ingenua. M-a distrat foarte tare ieri un copil care se urcase pe o statuie din Piata Romana. Voia sa studieze cu atentie ochelarii statuiei si sa stea in bratele ei. M-am oprit pentru o clipa si am simtit o usoara invidie presarata cu amuzament. Mi s-a facut dor de zilele copilariei in care faceam ce voiam fara sa-mi fie frica de “gura lumii”.

Apropo de copilarie si de statui, mi-am adus aminte de mine pe la 19 ani, cand faceam baie la ora 2 noaptea in fantana de la Nespalata din buricul Galatiului sau noaptea in mare, dezbracata, pe la Costinesti. Ce senzatii si trairi! Nu eram tocmai copil dar cu siguranta nici adult. Sa fac iar lucrurile astea? Ihuuuu, dar e plin de microbi si e frig afara. Nici vorba:)

Cu ocazia asta, mi-am dat seama inca o data ca uitam sa ne punem intrebari sau sa ne bucuram de lucrurile mici. Ca refuzam sa facem ce ne taie capul. Am uitat ca viata este despre sinceritate si nu despre seriozitate. Mergem zi de zi indoctrinati de lucrurile pe care le-am invatat la scoala, de limitarile pecare ni le-au pus parintii sau profesorii, de fricile care au crescut in interiorul nostru, condusi de o comunitate in care important e ce crede vecina despre faptul ca am 30 de ani si nu m-am marit inca. 🙂

Cum facem sa traim constient in fiecare clipa? Constient fata de noi insine – sa traim mai mult, sa ne distram mai mult, sa nu ne mai luam asa mult in serios? Constient fata de ceilalti – sa nu-i ranim, sa nu-i mintim, sa avem grija de ei? Constient clipa de clipa – mai atenti la ce mancam, mai atenti la ce vorbim, mai atenti la ce ne inconjoara.

Acu ceva vreme m-a invatat profa de romana despre “Homo Ludens”, unde Huizinga vorbeste despre joc ca fiind actul care creeaza libertate, de fapt, jocul este libertatea in sine. Oare cate din jocurile pe care le jucam ca adulti ne redau astazi libertatea?

 

Cheers,

Sorina

Comentarii