Header, Thoughts&Smiles

1 an si 5 lectii.

Astazi cresc mare.

Luna aceasta ideea de SorinnaBlue implineste 1 an de existenta. Asa ca imi doresc sa o sarbatoresc printr-un gand scurt si o privire retrospectiva. Altfel nu as sti ce sa schimb in viitor.

Scrisul a plecat drept o provocare dar usor-usor am transformat provocarea in placere. Despre mine si pentru mine. Am descoperit scrisul ca fiind o metoda de a ma destresa, de a ma cunoaste si de a-mi dezvolta orientarea catre sine. De fiecare data cand scriu, ma ia cu stari din alea bune. De entuziasm si de recunostinta. De curiozitate si de meditatie cu privire la propria-mi capacitate. Si ce placere mai mare decat sa vezi ganduri si idei asternute negru pe alb? Ceva palpabil. Idei transformate in concret.

1. Sunt perfectionista. Nu doar in scris. Si asta nu reprezinta intotdeauna un avantaj. Uneori, ma enerveaza la culme faptul ca trebuie sa astept o vesnicie pana sunt multumita. De un text, de un mail, de un mesaj, de rezultatele de la sala. Dar am descoperit metoda de a combate perfectionismul. De fiecare data cand intreprind o activitate de care nu sunt 100% sigura, ii dau timp. Si rabdare. Si am realizat ca rezultatele nu intarzie niciodata sa apara. Cat despre munca โ€œartsyโ€, cand sunt nemultumita, inchei activitatea si o reiau fie a doua zi sau fie peste o saptamana โ€“ cum este cazul acestui articol. Sau cand timpul imi permite.

2. Sunt blogger de ocazie. Si nu o iau drept o insulta. Oricat m-a enervat catalogarea asta la inceput, am ajuns sa fiu realista si sa o accept. Si sa ma accept pe mine asa cum sunt. Pe site, scriu doar cand imi aduc aminte sau cand am eu impresia ca sunt brusc lovita de o idee geniala. Rar astfel de ocazii. J De regula scrierile mele se petrec in metrou, la masa, la semafor, in avion – pe vreo ciorna din telefon sau pe vreo bucata de hartie rupta la intamplare din vreo agenda. Nu mai zic de servetel! Faptul ca am un job cu norma intreaga si multe alte pasiuni pe langa (nici nu va sinchisiti sa intrebati dar imi vin in minte vreo 4-5-6-7 deja), nu-mi da suficient timp pentru a ma dedica acestei arte. Planul este totusi sa schimb aceasta inconsistenta. Promit ca in luna decembrie (baby-steps) sa imi fac un program de scris. Pe care sa il si urmez. Ca nu degeaba am trecut print-atatea cursuri de time management. Nu m-am dus la ele doar pentru mancarea buna.

3. Ma fastacesc mult cand trebuie sa recunosc ca scriu experiente pe pagina mea personala a.k.a detin un blog. Nu asta ar spune si colegii si prietenii apropiati pe care mai mult sau mai putin (mai mult, sunt convinsa), i-am obligat sa ma placa (prin like, nu altfel). Cumva trebuie sa ma incurajeze si pe mine cineva, nu? ๐Ÿ™‚ Dupa acest prim an de blogerit, mi-am propus sa ma fastacesc mai putin si sa fiu mai stapana pe mine cand aduc in discutie pasiunea mea de a pune lucruri pe hartie.

4. Keep being awesome. Pasiunea se rezuma la emotiile pe care le pui la bataie. Cel mai important pentru mine in acest an, a fost de fapt sa realizez ca orice as face, la sfarsit tot suntem judecati. Asadar, lectia este sa pun mai putin la suflet ce cred ceilalti si sa ma incred mai mult in puterile mele. Si da, sa fiu awesomeJ

5. Start somewhere! Suna a indemn din carte dar e adevarat. Toti avem vise si planuri si ganduri si sperante ascunse pe care le putem transforma in realitate. Tot ce trebuie sa facem este sa incepem de undeva. That simple. Un prim pas spre visul nostru, multa munca si incredere si totul se transforma in realitate. Si cel mai frumos mi se pare atunci cand faci primul pas si apoi totul in jurul tau pare ca lucreaza pentru tine. Si Universul iti scoate in cale oameni, idei, momente, de care sa profiti si prin care sa evoluezi.

Cam atat din primul meu an de blog.

La cat mai multi ani, zic!

 

Cheers,

Sorina

Comentarii